Era vară fierbinte, amiază, când m-a lovit o durere de moarte la gândul pământului sufocat sub asfalt, i-am dat lui Ruxi mesaj: "Ruxi, se sufocă pământul sub stradă! Doamnee, pe unde respiră???" Din păcate, deşi când mă doare îmi dă mereu o pastilă, nu mi-a dat atunci o speranţă gen "în asfalt sunt guri de aerisire, riguros calculate pentru ca fiecare palmă de pământ sa respire", ea, cu geanta plină de doctorii, nu m-a minţit.