Acele clipe (colorate verde praz, pentru mine), în care se întrevede frumusețea acestei lumi.
Soarele, verdele crud, sfârșitul de toamnă sau alte convenții- nu au legătură.
Fiecare o definește. Frumusețea e ceva personal.
Alain de Botton spunea că frumos ni se pare ceea ce ne lipsește. Lucrul după care tânjim, pentru a ne întregi. Îmi pare ceva imposibil. Echilibrul este un vis. Omul întregit, un vis într-un vis. Ochii mei sunt oglindă. În spatele lor, infinit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu